Vocabularul limbii engleze

Aproape fara nici o exceptie, cuvintele de origine germanica din limba engleza sunt mai scurte decat cele de origine latina. Daca un englez foloseste prea multe cuvinte de origine latina, acesta poate fi considerat prea pretentios. Engleza este o limba foarte bogata tocmai din cauza cuvintelor de origine latina si germanica co-existand dar avand totusi intelesuri diferite. De obicei, vorbitorii aleg cuvinte de origine germanica in limbajul familiar si cuvinte de origine latina in limbajul oficial.

Din punctul de vedere al originii cuvintelor, cele de origine franceza ocupa, dupa anumiti specialisti, un procent de 28,3%, cele de origine latina 28,2%, cuvinte din alte limbi de origine germanica 25%, cuvinte provenind din limba greaca 5,32%.

Alfabetul limbii engleze

Engleza foloseste un alfabet latin cu literele cunoscute si in alte limbi straine de origine indo-europeana dar cunoaste grupuri de litere care se pronunta diferit. De exemplu, "th" este grupul cel mai cunoscut.

Ceea ce este mai interesant in alfabetul englez este ca adesea "y" si "w" devin vocale si astfel intervin schimbarile necesare (articolul nehotarat "a" se transforma in "an" daca cuvintele incep cu una dintre aceste litere).

Engleza este o limba tonala in care intonatia este importanta. De aceea, adesea, vocea ajuta sa transmita ironia sau surpriza, afirmatia sau interogatia. Spre exemplu, intrebarea poate fi formata cu ajutorul inversiunii subiectului cu auxiliarul verbului dar exista si posibilitatea mentinerii afirmatiei si a schimbarii intonatiei.

Diacriticele apar destul de rar in limba engleza, in special in cuvintele imprmutate (appliqué, attaché, crêpe, élite) si pronuntia lor este identica cu cea din limba din care provin, in mare parte din franceza.